Skip to content

Supremația rețelelor sociale asupra vieții noastre – Facebook

mark zuckerberg facebook

Rețelele sociale sunt cele care ne controlează viața în momentul de față, fie că vorbim de Google (are o rețea socială, se numeste YouTube), Facebook, Twitter, Instagram sau TikTok. Mai sunt și altele? Ar putea fi, dar nu au conceptul de mass market. Cu ce ne influențează și cum ne controlează ele viața, vom descoperi împreună. Azi Facebook.

Mark Zuckerberg s-a apucat zilele astea de postat chestii pe Facebook cum o făcea atunci când era copil. Asta înseamnă că testează noi lucruri pe rețeaua socială și ca va veni un update al rețelei sociale cât de curând. Altfel de ce să pună o poză, așa cum facem cu toții despre un sos de grătar. Sau de ce să pună texte în care spune lucruri neinteresante, doar ca să vadă cum funcționează acum algoritmul ăla de promovare a mesajelor.

Știi ce mesaje vedeai pe Facebook: acesta este un test să vedem la câți ajunge acest mesaj. Asta face și Mark Zuckerberg acum cu mesajele sale. Și culmea le-a testat și pe alea comerciale, în care promova Workplaces de pe Facebook. O chestie foarte bună, dar foarte prost marketată. Aș fi dorit ca să treacă companiile munca de colaborare pe workplaces facebook, ar fi fost mai fun și mai bine. Exemplele vin de la Starbucks și Spotify care folosesc platforma asta din plin.

Unde este publicul tău? Facebook

Pentru toți oamenii care au un site, business, blog, vlog și așa mai departe, prima întrebare pe care o pune oricine atunci când își definește businessul este: unde este publicul tău?
Și în funcție de unde este publicul tău, răspunsul te ajută să definești publicul, dar și să găsești modalități de a ajunge la acel public.

Dacă te adresezi unui public 30+ atunci acesta este strict pe Facebook, preponderent pe Facebook. Mai sunt și pe YouTube, dar nu au timp. Marea majoritate a publicului este pe Facebook.

Ce face acest public pe Facebook este întrebarea care contează. Ei bine face același lucru pe care îl făceau acum 5 ani, likeuri la poze cu pisici, încearcă să convertească pentru onlyfans sau să se arate superiori cu poze din locuri exclusiviste unde oamenii nu ajung. Așa se arată superioritatea față de prietenii lor.

Și această luptă pentru likeuri a pornit din vremuri străvechi. Urmare a unor studii, care s-au viralizat bine, aparent numărul de likeuri și dorința de a atrage aceste likeuri este o boală. Dar efectul nu a fost mai puține poze care să atragă likeuri. Efectul a fost mai puține likeuri date de comunitate. Discutăm asta mai jos.

Publicul de pe Facebook intră acolo din inerție. Uită-te la tine. Deschizi Facebook primul lucru dimineața? Dai click pe orice notificare primești? Răspunsul este da.

Și ce faci când intri pe Facebook. Iei de acolo tot ceea ce vezi pe rețeaua socială. Îl iei ca fiind serios, ca fiind valid, pentru că este shăruit de cineva dintre prietenii tăi, că a apărut pe acel grup de care aparții tu și este verificat de o comunitate.

Ce a făcut Facebook cu paginile.

La un moment dat Facebook a considerat paginile de like ca o alternativă a numărului maxim de prieteni 5000. Și bineînțeles o modalitate de a scoate bani din această piață, comercială.

Dar pentru că a vrut mai mulți bani și pentru că nivelul de hate al unora pentru conținutul distribuit de câteva pagini – vezi Donald Trump – a considerat Facebook de cuviință să reducă impactul acelor pagini. Punct.

Acum o pagină de Facebook, pe orice fel de conținut, pe orice fel de mesaj, ajunge cam la 1% din publicul său. Să iei să crești o pagină de Facebook acum, este imposibil. Am o pagină de Facebook lansată, care produce conținut, care a fost shăruită organic și așa mai departe, care are fix 0 likeuri. Vrei bani? Nu mulțumesc.

Drept urmare pentru a crește o pagină de Facebook în 2021 ori pui poze cu țâțe – ca oricând – ori plătești likeuri false. Iar aceste likeuri false sunt și alea cumpărate de la Facebook. Pentru că Facebook marchează cumva likeurile cumpărate și va afișa mesaje likeurilor doar dacă mai sunt plătite.

Ce a făcut Facebook cu publisherii.

Facebook, la fel ca și Google sunt acuzați că fură conținutul producătorilor de conținut și că nu le oferă acestora nimic în schimb. De fapt aici este o paradigmă interesantă. Rețelele sociale doresc să produci conținut pentru ele, nu ca utilizatorii să plece de pe rețeaua socială pe siteul tău. Dacă ești unul din aceste persoane care vor să tragă oameni de pe Facebook atunci această metodă nu funcționează. De unde si reach-ul de 1%.

În schimb, Facebook a luat publisherii și i-a păcălit să producă conținut pentru rețeaua socială. Le-a promis reach al paginii doar dacă pun pe Facebook instant articles. Ceea ce înseamnă că acel conținut nu se încarcă de pe piticu.ro/instant/titluarticol.html Ci se încarcă din Facebook.com/titluarticolinstabt.html.

Ce pierde publisherul de aici? Pierde bani, pierde public – atât timp cât în România publisherii se laudă cu cine o are mai lungă, în funcție de traficul pe care îl compară – pierde conținutul care ajunge pe Facebook, în loc să ajungă pe siteul care l-a produs.

Urăsc paginile instant de pe Facebook, nu că se încarcă mai repede, ci pentru că eu nu primesc niciun ban pentru ele. Ok poți să pui acolo niște Google AdSense, dar asta nu ajută, pentru că de ce ar permite Facebook altui advertiser să afișeze reclame la ei pe site.

Iar în momentul ăsta publisherul este ținut în șah de această meteahnă a rețelei sociale de a vrea conținutul doar la ei pe rețea.

Deci produci un conținut, dar dacă vrei reach, trebuie să-l dai pe Facebook și atât. Asta e un lucru rău. Voi explica mai târziu.

Care este soluția? Cum ajungi la cât mai mulți oameni pe Facebook.

Dacă ne uităm la postările lui Mark Zuckerberg din ultimele zile putem să înțelegem care este soluția pentru a ajunge la mai multe persoane pe Facebook.
Facebook tot timpul a militat pentru un mix de comunicare în rețeaua socială. Ceea ce înseamnă poze, text, video, linkuri, live video.

Dar Facebook mai are o problemă. Nu are căutare. Deci omul nu poate căuta un subiect pe Facebook ca să găsească statusuri și informații despre acel subiect. Ai putea spune că are, dar cine o folosește? Plus că rețeaua socială este atât de mare încât nu poate fi indexată.

Ok. Facebook nu are căutare, nu permite paginilor să aibă reach decât plătit, atunci cum ajungi la oameni.

Construiești comunități. Dar nu în jurul paginilor, ea poate exista ca brand, ca firmă, ca frontispiciu. Atunci trebuie să crești comunitatea în jurul omului care reprezintă brandul tău.

Am fost ieri să cumpăr cafea de la o prăjitorie de cafea nou deschisă la mine în cartier, a cărei reclamă am văzut-o pe Facebook. Dar din păcate omul respectiv era fizic prea obosit, că era magazinul lui și se ocupa singur de el. Ce comunitate să crească el. Cum să o facă?

Și pentru publisheri este aceeași problemă. Ei comunică unidirecțional. Nimeni nu vine să răspundă la un comentariu pe Facebook, să genereze engagement, ceva. Păi cum. Te plătește cineva să stai pe Facebook? Pentru asta îți dau eu bani, să stai pe Facebook?

Și atunci nu poți decât să te uiți la grupurile de sute de mii de oameni ale lui Șoșoacă. Serios, intrați acolo. Vedeți cum se discută, ce se discută, produceți conținut pentru grupurile alea și atrageți oameni de acolo.
Dar mai ales. Învață dintr-un grup din ăsta cum s-au strâns atâția oameni în jurul lui Șoșoacă. Și vezi dacă poți să strângi la fel în jurul tău. Desigur, îți ajustezi si standardele pentru asta. Pentru că asta este Facebook.

Engagement pe Facebook versus like-uri

Mai am un subiect de dezbătut pe care l-am observat intens în țara de test Moldova și care acum se aplică aici. Spun țara de test, pentru că Facebook a testat întâi pe Moldova tăguirea automată a persoanelor și recunoașterea locației din poze, fără exif-urile cu datele geografice – țară mică, oameni puțini, perfect pentru teste pe un număr reprezentativ de oameni.

Likeurile de pe rețeaua socială nu contează. Acum vreo 5 – 6 ani puteai să ai vreo 250 de likeuri și 50 vizite la acel articol. Oamenii nu plecau de pe rețeaua socială, dădeau un like și atât. Acum cum like-ul e pe bani, s-a schimbat puțin obiceiul. Oamenii nu mai dau likeuri, pentru că astfel pot fi trăckuiți.

Și când spun asta mă refer la faptul că omul nu mai dă like că te vede angajatorul, că află ce apreciezi tu pe Facebook. Că îți face nevasta scandal acasă, cum i-ai dat like lui aia. Dar mai ales că prietenii tăi te etichetează ca fiind anti vaccinist dacă tu ești pe grupul lui Șoșoacă.

Dacă vrei să scoți oamenii din Facebook atunci măsoară-i foarte bine la destinație, nu la numărul de likeuri de pe rețeaua socială. Dacă vrei likeuri pe rețeaua socială, atunci asta nu convertește în trafic la destinație.

În următorul articol, despre Google și YouTube. Cum au pierdut ei lupta cu internetul.

Dar până atunci, dacă ai ajuns aici și ai altă părere sau doar vrei sa arunci cu roșii, mai jos în comentarii.

Leave a ReplyCancel reply

Exit mobile version