Cetatea Saschiz

Pe drum spre Cluj, nu poti sa nu observi cetatea Saschiz ce strajuieste semeata toata valea. Pentru ca e atat de impunatoare si e atat de interesant afisata, am vrut sa urcam pana acolo. Inainte de a urca, am facut totusi o pauza, fiind intampinati la carciuma, de langa biserica Evanghelica, cu turn, de aceste bunatati dintr-un platou rece.

Bucurosi fiind de ospitalitatea oamenilor locului, am decis sa urcam pana la cetate sa vedem ce se ascunde acolo, de ce si cum. Masinile au reusit sa urce cam jumatate de deal, cealalta jumatate e un drum prin padure, greu practicabil si de oameni.

Intr-un final am ajuns la cetate. Dar inainte de a va arata ce e acolo, sa citim din pagina de prezentare a satului respectiv.

La aproximativ 1 km distanta de sat, sus pe culmea dealului, la peste 500 m inaltime, se inalta atinsa de trecerea veacurilor Cetatea saseasca. Construirea ei a inceput in secolul XIV. Zidurile inalte de 7 – 9 m si cele 6 turnuri aveau menirea sa apere populatia Saschizului si a satelor din jur in timp de razboi.
Comuna mureseana Saschiz se detaseaza prin trasaturi aparte. In zona in care mitul lui Dracula este exploatat la maxim, Saschizul ofera prin frumusetea monumentelor sale de arhitectura o alternativa extraordinara si unica pentru turisti. Acest statut a fost recunoscut si prin includerea comunei pe lista de fortificatii sasesti din patrimoniul UNESCO, in anul 1999.

Adica cetatea e in patrimoniul UNESCO.  Pentru ca traim in Romania, probabil pentru unii oameni asta inseamna ca UNESCO trebuie sa se ocupe de restaurarea cetatii sau de protejarea ei. Nimic mai gresit, localitatea respectiva daca vrea sa castige turisti trebuie sa isi deschida biserica evanghelica spre vizitare, cu tot cu turn, sa faca drum pana la cetate, ca din doua tractoare si un camion de pietre se face drumul, sa ceara bani pe bilete si astfel sa castige si mai multi turisti.

Cetatea e de fapt o ruina cu ziduri crapate care stau sa se prabuseasca, la 800 de ani de la constructie. De altfel sus, daca ajungeti, puteti admira caramizile si pietrele folosite de stramosi, dar si cimentul care nu se faramiteaza deloc. Nu incercati sa va suiti pe ziduri, aveti sansa ori sa cada cu voi ori sa cadeti voi.  In mijlocul cetatii salasuieste un nuc care acopera cateva ziduri sau pietre construite in interiorul cetatii. La jumatate se gaseste o vizuina de vulpe, iar prin spatele cetatii se aude curgand un rau.

Pentru ca e atat de spectaculoasa si daca aveti masini de teren, va invit sa urcati pana sus. Veti scoate poze de genul asta.

Si cam asta e coborarea cu masina de acolo, drumul nu e recomandat pentru masini mici.

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach, creator de conținut la techcorner.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzică, viața de zi cu zi pe blog.

Leave a Reply

%d bloggers like this: