Iubiţii mei ziaristi

Iubiţi, ai mei ziaristi
Va rog să nu fiţi tristi,
Când pe langa soclul meu treceţi
Şi nu mă mai vedeţi.

Nici nu ştiţi cât m-a durut
Când la geamuri v-am văzut,
Supăraţi şi întristraţi
Că plecăm de lângă fraţi.

Când cu dalta ei dădeau
Şi picioarele îmi dezlipeau,
Am crezut c-o să strigaţi,
Sau măcar să întrebaţi.

Ce s-a întamplat cu voi
De-aţi rămas atât de goi?
De ce pe mine m-aţi uitat
Când ani in şir m-ati tot pupat?

Aproape că nu gaţeam
La fund, când mă ştergeam,
Iar voi dădeaţi năvală
Şi-mi ţineaţi locul de oală.

Poate că asta v-a întristrat
Şi pe mine m-aţi uitat
Dar vă rog să nu fiţi supăraţi
Găsiţi şi alte funduri să pupaţi.

Iubiţi ai mei ziaristi.

…. Poezioara populara/46108

Gasita azi in fata Casei Presei. Cu dedicatie de la cineva care a investit ceva in hartie, adeziv si cerneala, pentru unii care nu se uita in cine, cum, unde dau cu cerneala, important e sa nu stropeasca anumite zone…

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach, creator de conținut la techcorner.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzică, viața de zi cu zi pe blog.

Leave a Reply

%d bloggers like this: