Restul de doua mii
Visurat se plange ca nu poate cumpara nimic de restul de 0,2 lei, sau 2.000 de lei vechi, transformati in guma orbit.
Si ii cam dau dreptate, banii aia imi sunt folositori doar mie, sa-mi iau cafea cu lapte dimineata, asta daca mai gasesc si moneda de 0,5 lei.
In schimb, eu nu cer si nici nu iau restul de 2.000 de la magazinul din cartier. Asta pentru ca acolo nu am scorpii, vanzatoare ce nu stiu sa vorbeasca si sa se comporte. Pentru ca am tipi tineri, care stiu sa glumeasca cu tine, care stiu sa te intrebe ce mai faci cand esti zob de obosit, care stiu sa iti zambeasca si carora merita sa le dau de fiecare data restul.
Din cauza asta, acum am intrat pe caiet. Adica pot sa cumpar de la magazin si sa platesc … atunci cand se poate. 😉
Eh … asta nu suna bine? 🙂
