Episodul 28

N-am ce titlu sa ii dau.

E 10 dimineata si plec de acasa, e cald, soare si frumos.
Ies din bloc si-mi aprind o tigare. (sic!) In statia de autobuz, stau linistit si fumez. Vad ca misuna lume pe langa mine, dar nu-i dau importanta, e doar lume. Termin tigarea, semn ca intarzie autobuzul. Ma asez intr-un fel in care nu deranjam pe nimeni.
Vine autobuzul, ma urc… Mare greseala. E mult prea cald, e multa galagie si imediat am descoperit si sursa. E plin de babe.
Si mosi deopotriva, insa mosii sunt mai simtiti, ei tac din gura, incearca sa deschida un geam, babele riposteaza, ca vai domle mi-e frig. Unde chilu meu, sunt 30 de grade afara si 40 in autobuz si pute.

Imi tin respiratia, ajung la destinatie. Cobor, ca doar stateam in usa. In spatele meu puhoiul de babe, ce se ciocneau de babele ce doreau sa urce in autobuz si nu stiau ca nu e politicos sa stai in fata usii ca poate lumea dinauntru iti face loc sa cobori.  Aud o vorba care zice, ce autobuz plin de babe si zic tare.
– Autobuz plin de babe.
– Si ma-ta o sa fie baba, riposteaza una dintre ele.

Ma reped spre ea, trag aer in piept si ma imping. Ii explic ca mama deja e baba si asta nu ii da dreptul sa comenteze.

O las in spate sa vocifereze, plec mai departe. Si de obicei am zis ca nu ma iau de babe, dar nu suport autobuzele in care pute pentru simplul fapt ca unei babe ii este frig. Pentru 500 de metri? Mai bine ii mergi pe jos.

Mai bine nu, cu autobuzul ca de aia iti da primaria calatorii gratuite.