Ultimul război bolșevic din România
Nu știu dacă am comentat public decizia de a-l alege pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, în urma alegerilor legislative. Dar la vremea respectivă am spus că aceasta este o mișcare interesantă. Și asta dintr-un singur motiv, Grindeanu este din gașca de la Timișoara. Iar aici povestea devine interesantă.
Cum știti, România este împărțită în zone istorice, dar și în zone de influență. În urmașii foștilor boieri sau dacă vrem, în niște boieri moderni, cu paravanul unor firme ce controlează complet județe întregi sau regiuni întregi. Serios. Sunt județe care trăiesc doar din urma unor anumite firme locale, care sunt în viață doar în urma unor anumiți ”baroni locali”. Iar Sorin Grindeanu vine ca exponent al unei astfel zone de influență, așa cum Ponta era exponentul unei alte zone de influență, adiacentă, dar nu atât de puternică ca cea de la Timișoara.
Aștept să vină cineva cu detaliile unei anchete, prin care să vedem cine și de ce, cu cine are legături la Timișoara, astfel ca să vă dați seama de ce anume Grindeanu, de ce e Dragnea de la Teleorman și cu ce se ocupă fiecare. De fapt despre Dragnea exista anchete, iar detaliile se cunosc.
Diferența dintre ”baronii locali” de tip nou de la Timișoara și cei de tip medieval din Teleorman, e că Timișoara e puțin în Europa, iar Europa nu mai e in timpuri medievale. Serios. Dacă vă urcați pe autostradă de la Alba Iulia, la Sebeș acolo, aplicația Waze vă va indica pe telefon, spre Europa, la dreapta, o oră de condus.
În această seară s-a dat o bătălie extrem de dură în cadrul PSD. Și nu cu cuțite, ci cu tancuri și rachete. Cu pistoale și grenade. De fapt, am putea-o numi o altă revoluție. O revoluție a generației noi, europene, fie ea și social-democrată, dar europeană și vechii comuniști sau neo-comuniștii din același PSD, care încă cred că politica se face așa cum se făcea înainte de 1989. De asta e război bolșevic.
Premierul Grindeanu a cerut demisia președintelui PSD, pentru că acesta este un securist, dictator și comunist. Nu a spus direct, dar a dovedit cu fapte. Conferința de presă este aici, dacă nu ați văzut-o, măcar până la întrebările jurnaliștilor merită urmărită.
Sorin Grindeanu vorbește aici despre responsabilitate, despre respect, despre lucruri care trebuie făcute, despre proceduri și despre afilierea la Uniunea Europeană, uniune al cărei membru suntem. Dacă nu ar fi fost membru de partid, ar fi putut fi numit chiar premier tehnocrat. Nu că ar fi făcut atăt de multe lucruri, dar a lucrat conform unor proceduri, a făcut lucrurile ”așa cum a știut el mai bine”. Și pentru asta ar fi trebuit să lucreze cineva cu el. Să comunice cu el și nu să dea ordine.
Dacă te uiți la cât de independentă este zona Timișoarei, dar totuși e încă parte a României, îți vei da seama că cei de acolo nu primesc ordine. Ei deja gândesc diferit față de restul țării, ei lucrează altfel față de restul țării, iar diferențele dintre Timiș și Teleorman sunt uriașe.
Și totuși, chiar dacă nu înțelegeți ce înseamna această ”stabilitate” de care vorbește Grindeanu, vă spun doar atât, este extrem de importantă. Stabilitatea unei țări pleacă de la un Parlament stabil – fie el și corupt, de la un guvern stabil – care să nu fie schimbat o dată la șase luni, la un ministru al economiei și un cod fiscal stabil – care să nu fie schimbat o dată sau de două ori pe an. Asta pentru că o țară nu există pur și simplu, ea are nevoie de o economie ca să funcționeze. Economia se bazează pe un Guvern și pe legile produse de Parlament. Iar investitorii se tem de orice mișcare din zona politică și legislativă. Și acești investitori reacționează extrem de dur și sunt foarte fricoși atunci când aceste fluctuații politice au loc. Pentru că investitorii pierd bani. Aceștia vor să investească nu pentru șase luni, ci pentru ani buni. Ei vor să știe ca dacă bagă un milion în țară, intr-un interval de timp vor scoate doua milioane, trei. Nu că rămân cu banii pierduți. De asta față de investitori, trebuie prudență și ei au nevoie de stabilitate.
Grindeanu joacă acum de unul singur. De fapt e lupta găștii de la Timișoara, o altă gașcă mafiotă dacă vreți, pentru că nici ei nu sunt curați, cu gașca mafiotă de la Teleorman sau cu vechii comuniști din PSD. Dar difența e ca cei de la Timișoara au alte viziuni, mult mai avansate, mult mai europene. Ăștilalți nu că ar avea viziuni apropiate de Rusia, vedeti in deschiderea conferinței de presă, ci că aceștia încă refuză sa creadă că suntem in 2017 și că acum se face un alt fel de poltică. Acum se face o politică aplicată, colaborativă, bazată pe fapte, pe comunicare, pe proiecte, pe timeline, pe proceduri și pe management al proiectelor, nu pe vorbe goale și păcăleli așa cum s-au întâmplat în campania electorală. Nu mai merge, că acum avem calculatoare care ne ajustează creșterea economică. Acum sunt proceduri de management care ne spun când să mărim salariile și ce trebuie să facem pentru asta, nu promisiuni neacoperite că de mâine se face acest lucru.
Și lupta nu s-a încheiat.
Din păcate nu avem o opoziție care să poată sa spună ceva. Singura scăpare ar fi tehnocrații. Dar poate nici de ăștia nu e nevoie, atăt timp cât există această aripă nouă în PSD, care să aducă viziunea social-democrată europeană în vechiul partid comunist român și să îl reformeze. Până atunci, săracii votanți PSD. Ei sunt cei care ori nu știu ce să creadă, ori îl laudă pe Dragnea pentru că el e liderul și dacă liderul zice, nici nu întrebăm ce a zis, nici nu gândim ce a zis, facem că așa trebuie. Iar asta nu mai merge cu tineretul ăsta din partid.
