Ce se întâmplă cu Facebook?

Ce se întâmplă cu Facebook?

Mă uit la Radu și la Andrei care se plâng de Facebook. Unul spune că Facebook este un grup de fakenews pentru că pe un grup de pensionari ultraortodocsi a apărut o poză cu Mia Khalifa și toată lumea a crezut că ea a dat bacul anul ăsta. (Vedeți fetelor ce face un machiaj bun?) În timp ce Andrei se plânge de agresivitatea din online. Și nu e singurul.

În concluzie toată lumea cere o reglementare sau o regularizare a Facebook, de fapt a rețelelor sociale. Până aici bine și frumos. Să reglăm tot, să punem limite, să cenzurăm.

Dar ce este de fapt Facebook?

Facebook este o piață. Instanțele de judecată din România l-au definit, indiscutabil, ca spațiu public. Deci s-ar putea aplica regulile spațiului public pe rețeaua socială. Ce nu poți face într-o piață, nu poți să faci nici pe Facebook. Și totuși sunt excepții sau le-aș numi eu, derapaje.

Atunci când te duci la piață auzi toată lumea că strigă: 

– Vino la mine, cumpără merele mele.

– Vino la mine, am carne proaspătă.

– Prosoape avem, 3 la 10 lei!

Fix la fel e și pe Facebook, aici toată lumea strigă și speră să primească în schimb like și share, chiar și bani și comenzi, dacă marfa este atât de bună.

Facebook, loc pentru agora și opinii

Pe bună dreptate unii oameni cred că Facebook este un loc propice pentru a-și manifesta părerile și pentru a enunța opinii, astfel încât să îi influențeze și pe alții. După cum spuneam, fix ca la piață. Pentru că și la piață ai parte de martorii lui Iehova care vin să se adreseze gratis și repede unei grupări mari de oameni. Bine, asta se întâmpla fizic în anii ’90, când comunicarea era limitată la aceste modalități de transmitere al mesajului.

În schimb, acum avem internet și mesajul se transmite astfel. Dacă mai vezi pe cineva că țipă la piață îl crezi nebun. În timp ce acum nu mai mult de 15 ani era ceva normal să se întâmple așa ceva. Așa se atrăgeau clienții.

Sunt astfel persoane care consideră că rețelele sociale sunt un mediu foarte propice pentru a-și transmite mesajul rapid către un public foarte mare, într-un timp foarte scurt. De asta pe rețelele sociale sunt atât de mulți specialiști care comunică 30 de chestii fie ele și diferite unele de altele. De fapt, noi românii ne pricepem la toate. Ăsta e avantajul nostru. Știm despre ce e vorba, putem să ne băgăm să discutăm orice, de la construcția de autostrăzi la sateliții lui Elon Musk, chiar și la politică. Nu facem nimic din toate astea, dar știm noi cum se face mai bine. Dar cui ne adresăm?

Care este audiența rețelelor sociale

11.9 milioane este numărul de oameni unici care intră din România pe Youtube. Aici am putea rotunji un pic, dar oricum cifra este impresionantă. Nu știu dacă Youtube consideră diferit laptopul meu, aplicația de pe telefon sau browserul din telefon. Dar dacă nu luăm cifrele Youtube, putem să ne uităm în SATI, acolo unde Olx este primul site din România cu 11.7 milioane de unici. Urmat de siteul de știri cu 9 milioane de unici. Ai spune că oamenii nu sunt interesați de știri. Ba sunt. Și ăsta este un nou loc nu numai de unde pleacă manipularea, dar și locul care formează aceste opinii.

Deci avem o piață destul de mare. Oh, asta este problema. Avem o piață mult prea mare, în care de data asta încape toată lumea. Diferența dintre rețelele sociale și piața din cartier, parcul din cartier sau banca din fața blocului este dată de faptul că pe rețeaua socială încape fix toată lumea, fără nici un fel de discriminare.

Profeții de pe Facebook

Cei care au prins anii ’90 probabil își amintesc cum era la piață când venea cineva. Apăreau acolo oameni care strigau lucruri și care reușeau să strângă în jurul lor grupări importante de oameni. Amintiți-vă cât de mulți se strângeau în jurul celor care îl propovăduiau pe Iehova și cel puțin la mine mai erau niște oameni care vindeau niște pompe minune prin care puteai să scoți apa din butoi.

Oamenii ăștia strigau, aveau adepți care le luau mesajul și-l shăruiau mai departe și așa afla toată lumea. Apoi se dezbătea la bloc acest lucru.

Fix așa se întâmplă acum pe Facebook. Apare cineva care spune un lucru, apar oameni care îl împrăștie mai departe. Mecanismul din spatele rețelei crede că acest lucru este relevant și amplifică un pic acest lucru. Diferența dintre acum și ce se întâmpla în spatele blocului este că acolo erau doar 10 – 20 de oameni. În schimb pe Facebook sunt sute de comentarii și sute de păreri.

Dacă în spatele blocului aveai 2 – 3 oameni care să îți spună că ești beat și să te duci acasă, pe Facebook ai sute, mii de oameni gata să te linșeze în condițiile în care gândești diferit față de ei.

Dictatura majorității

Câteva din motivele pentru care rețelele sociale au ajuns atât de urâte în perioada asta ar putea fi dictatura majorității, grupurile de pe Facebook, accesul la informație.

Dar dacă despre acces am vorbit mai sus, aici avem grupurile și dictatura. Dictatura vine din aceste grupuri. De fapt, acolo se cresc aceste idei pe care însuși Stalin sau colegul său din Germania le-ar aprecia. Pe grupurile alea de mai de sus, unde s-au strâns nu numai oamenii care au o părere asemănătoare, ci oamenii care pot să influențeze astfel lucruri. Nu mai avem acum oameni care să iasă la proteste în piață, pentru că e suficient să ai o părere și vin toți aceștia să îți explice că nu ai dreptate.

Nici nu trebuie să nu ai dreptate. Odată grupul activat, orice ai încerca să faci este irelevant. Sigur, ai putea să ștergi repede părerea ta pentru a opri inundația de jigniri în comentarii, dar asta te-ar face să te simți învins și să nu mai ai like-uri pe Facebook. Ceea ce înseamnă că nivelul de serotonină va scădea și vei fi antipatic și în viața reală.

Ce se întâmplă acum pe Facebook este un fel de … jihad. Grupuri de oameni care vin să demotiveze, să jignească și să invalideze părerea cuiva, doar pentru că nu este a lor.

Îi vedem pe cei care spun că nu există Covid. Îi vedem pe cei care spun că 5G este de vină. Au venit cu vreun argument? Nu. Au venit sa jignească? Da. Au venit să provoace haos? Cu siguranță. Au vreun plan? Nu. Se întâmpla asta și înainte? Da.

Înainte când apărea câte o chestie de genul asta, o grupare de oameni care avea o părere sau asculta pe cineva, venea câte cineva și amenința cu securitatea sau spunea că știe el mai bine sau că dincolo era mai ieftin.

Conservatorii de azi au o trompetă mult mai mare ca înainte, iar argumentele lor sunt cele care îi fac pe cei care se identifică fiind progresiști să nu mai poată să avanseze. Așa s-a întâmplat întotdeauna, dar de data asta este mai intens, pentru că vedem cu toții aceste hoarde la luptă.

Judecata de pe Facebook

Întotdeauna mediul ăsta de socializare a fost ciudat. Înțeleg că acolo nu ai voie să zici altceva decât de roz, poze cu pisicuțe, lucruri bune și frumoase. Dar de data asta au început să judece și likeurile. Pe Facebook se judecă cui i-ai dat like, de ce ai dat like, de ce ai apreciat pozele nu știu cărei fete sau de ce ai comentat și ai împărtășit ideea cuiva.

Văd astfel că foarte mulți s-au retras de pe Facebook, iar rețeaua socială nu va comenta și nici nu va comunica acest lucru nimănui, pentru că îi afectează în prețul acțiunilor de la bursă. Dar oamenii nu mai dau likeuri, nu mai comentează, nu mai pot avea păreri.

E ca și cum ai pleca în pantaloni scurți la piață și acolo te întâlnești cu șeful tău căruia îi ceri o mărire de salariu. Drept urmare nu e loc de greșeală. Și de fapt orice greșeală faci este instant pusă la dosar, bineînțeles fără posibilitatea de reparare. Ai făcut o greșeală pe Facebook nu te crede nimeni că te-ai schimbat sau că a fost o greșeală. Vei avea parte de același proces în permanență, ca și cum vei trăi în fiecare zi aceeași oroare – ca în filmele de groază. Dar de data asta este chiar viața reală.

N-am concluzie, scrieți voi un comentariu cu experiența voastră.

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach

Cristi Dorombach, problogger la piticu.ro, dcristi.ro scrie despre internet, online, social, politic, filme, muzica, viata de zi cu zi pe blog.

One thought on “Ce se întâmplă cu Facebook?

  1. Carantina a trezit proștii din hibernare. Pe mine mă amuză habotnicii, cred cred că au aflat marile taine

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: